Viitorul asigurărilor auto din România până în 2035: tendințe, riscuri și oportunități

Piața asigurărilor auto din România intră într-o fază de maturizare, cu creștere moderată, presiune puternică pe profitabilitate și o transformare structurală accelerată de digitalizare, telematică, noi tipuri de mobilitate și schimbări legislative succesive. În prima jumătate a lui 2025, asigurările auto (RCA + CASCO) au generat aproximativ 7 miliarde RON din prime brute, adică aproape 60% din întreaga piață de asigurări generale, iar ritmul de creștere de circa 8–10% anual arată o piață robustă, dar încă volatilă.[1][2]

La orizontul 2030–2035, majoritatea scenariilor internaționale indică migrarea accelerată către modele de asigurare bazate pe utilizare (usage‑based, telematics), dezvoltarea polițelor pentru flote de mobilitate partajată și integrarea datelor din vehicule conectate și semi‑autonome în procesul de pricing și de gestionare a daunelor. Pentru România, acest lucru înseamnă trecerea de la o piață dominată de RCA clasic și CASCO tradițional, la un ecosistem mult mai granular: polițe dinamice, tarife ajustate în timp real, pachete integrate cu servicii de mobilitate, precum și extinderea sferei RCA la noi tipuri de vehicule (biciclete și trotinete electrice rapide).[3][4][5][6][7][8]

Din perspectiva consumatorului român, viitorul asigurărilor auto va aduce, pe de o parte, mai multă transparență, prețuri mai bine corelate cu riscul individual și acces facil la produse 100% digitale, iar pe de altă parte, un control mai redus asupra datelor personale, o supraveghere tehnologică mai mare a comportamentului la volan și posibile diferențe puternice de tarif între șoferii „buni” și cei „riscanți”. La nivel macroeconomic, asigurările auto vor rămâne un pilon esențial pentru stabilitatea pieței de asigurări și pentru finanțarea daunelor rezultate dintr‑un parc auto tot mai divers, mai vechi pe anumite segmente și mai complex tehnologic pe altele.[5][2][9][7]

Contextul actual al pieței de asigurări auto

Ponderea asigurărilor auto în piața de asigurări

Datele ASF pentru prima jumătate a anului 2025 arată că piața totală de asigurări din România a ajuns la aproximativ 12,3 miliarde RON prime brute subscrise, cu o creștere anuală de 8% față de perioada similară din 2024. Din acest total, liniile de asigurări auto (RCA – MTPL și CASCO – Motor Hull) au generat circa 7 miliarde RON, adică aproape 79% din piața de asigurări generale, confirmând dependența structurală a pieței de segmentul auto.[2][1]

Pe RCA, volumul primelor brute subscrise a fost în jur de 5,2 miliarde RON în primele șase luni din 2025, cu o creștere de aproximativ 10% față de anul anterior, iar prima medie anualizată la nivel de piață a fost de circa 1.300 RON per vehicul. În același timp, daunele plătite au ajuns la 5,8 miliarde RON la nivelul întregii piețe, dintre care aproximativ 55% au fost generate de polițele RCA, ceea ce arată o presiune mare pe marjele de profit pentru asigurătorii auto.[2]

Dinamica pieței și consolidarea jucătorilor

După falimente și ieșiri bruște ale unor jucători importanți din piața RCA în anii anteriori, ASF raportează o piață mai stabilă din punct de vedere al indicatorilor de solvabilitate, cu un raport SCR de 164% la jumătatea lui 2025, bine peste minimul cerut de reglementări. Totuși, această stabilitate este obținută în contextul unei consolidări continue, în care câțiva asigurători mari concentrează cea mai mare parte a portofoliului RCA și CASCO, în timp ce jucătorii mai mici se poziționează pe nișe sau se reorientează spre alte linii de business.[10][2]

Intrarea și expansiunea unor branduri digitale internaționale, precum Anytime (parte din grupul Interamerican), care a deschis o sucursală operațională în România în 2025, accentuează presiunea competitivă pe zona de preț, viteză de emitere și experiență digitală a clientului. Acest tip de jucători pune accent pe procese complet online, distribuție directă, subscriere automatizată și integrare cu ecosisteme digitale existente, ceea ce forțează restul pieței să accelereze investițiile în tehnologie.[11][10]

Rolul economic și social al asigurărilor auto

Asigurările auto nu reprezintă doar o obligație legală (RCA), ci un mecanism prin care costurile sociale ale accidentelor rutiere sunt distribuite între milioane de șoferi, în loc să fie suportate integral de victime sau de bugetul public. Într‑un context european în care accidentele rutiere produc zeci de mii de decese și sute de mii de răniți anual, presiunea pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și pentru internalizarea costurilor prin asigurări va rămâne ridicată.[3][2]

În același timp, flotele de companii, inclusiv cele din logistică, transport, ride‑hailing și car‑sharing, devin din ce în ce mai dependente de produse de asigurare sofisticate, care combină protecția vehiculelor, a pasagerilor și a răspunderii față de terți cu servicii de management al riscului, telematică și consultanță în optimizarea rutelor.[5][10]

Tendințe europene care influențează piața românească

Ascensiunea telematicii și a asigurărilor bazate pe utilizare

La nivel european, piața telematicii auto a crescut puternic în ultimul deceniu și este proiectată să atingă venituri de peste 37 miliarde USD în 2030, cu o rată medie anuală de creștere de peste 16% între 2020 și 2030. Acest avans este alimentat de cererea pentru funcții avansate de siguranță, de politicile publice care încurajează integrarea tehnologiilor de siguranță în vehicule și de presiunea pentru reducerea accidentelor cauzate de eroarea umană.[3]

În același timp, piața globală a telematicii pentru asigurări (insurance telematics) este estimată la 3,6 miliarde USD în 2023 și este așteptată să ajungă la 13,1 miliarde USD până în 2030, ceea ce corespunde unei creșteri medii anuale de aproximativ 17,5%. Modelele dominante includ polițe „pay‑as‑you‑drive” (plătești în funcție de kilometri) și „pay‑how‑you‑drive” (plătești în funcție de stilul de condus), bazate pe date colectate prin dispozitive instalate în mașină sau prin aplicații mobile.[7][8]

Raportări de piață pentru Europa arată că flotele de mobilitate partajată (car‑sharing, ride‑hailing, leasing operațional) sunt segmentul cu cea mai rapidă creștere în utilizarea telematicii pentru asigurări, cu rate de creștere anuală de peste 25% până în 2031. În aceste modele, telematica permite atât o tarifare dinamică, cât și o monitorizare continuă a riscului, inclusiv pentru apărarea în caz de litigii și optimizare operațională.[5]

Conectivitate, vehicule autonome și siguranță rutieră

Europa investește masiv în tehnologii de siguranță activă și conectivitate vehicul‑la‑infrastructură (V2X), ca parte a strategiei de reducere a accidentelor și de pregătire pentru vehicule semi‑autonome și autonome. Sistemele precum frânarea automată de urgență, asistența la menținerea benzii și monitorizarea atenției șoferului devin dotări tot mai răspândite, iar combinația acestor tehnologii cu telematica de asigurări permite o segmentare mult mai fină a riscului.[7][3]

Pe termen mediu, asigurătorii europeni se pregătesc pentru un mix de riscuri tradiționale (coliziuni, furt, vandalism) și riscuri noi, cum ar fi defecțiunile software, atacurile cibernetice asupra vehiculelor conectate sau responsabilitatea juridică în cazul accidentelor implicând vehicule autonome. Aceste evoluții vor influența și piața românească, mai ales pe segmentul CASCO, unde se vor introduce acoperiri pentru riscuri digitale și servicii de actualizare software și diagnosticare la distanță.[6][10][7]

Extinderea sferei asigurării obligatorii

În Europa se observă o extindere graduală a conceptului de „vehicul” care intră sub incidența asigurării de răspundere civilă, incluzând biciclete electrice rapide, trotinete electrice și alte vehicule ușoare personale (personal mobility devices). Această tendință este alimentată de creșterea numărului de astfel de vehicule în traficul urban și de numărul în creștere de accidente cu vătămări corporale în care sunt implicate.[6]

România a început deja să transpună această tendință: din 2025, bicicletele și trotinetele electrice care depășesc 25 km/h și cântăresc peste 25 kg intră sub obligația de a avea RCA, iar autoritățile au început să aplice amenzi proprietarilor care nu respectă această regulă. Pe termen lung, această extindere a bazei de vehicule asigurate va modifica structura portofoliului RCA, inclusiv prin apariția produselor dedicate micromobilității.[4]

Specificul pieței auto din România și impactul asupra asigurărilor

Creșterea parcului auto și profilul vehiculelor

Rapoartele de piață indică faptul că România este considerată una dintre cele mai promițătoare piețe auto din regiune, cu o creștere semnificativă a vânzărilor de autoturisme și vehicule comerciale până în 2030, pe fondul creșterii puterii de cumpărare și al recuperării decalajelor față de Vest. Segmentul de vehicule noi este susținut atât de producția locală (Dacia, Ford Otosan), cât și de importurile de mașini noi și rulate, ceea ce duce la un parc auto foarte eterogen ca vârstă, tehnologie și valoare.[9]

Această diversitate a parcului auto se reflectă direct în complexitatea portofoliilor RCA și CASCO: de la autovehicule vechi cu valoare de piață redusă și risc mecanic ridicat, la mașini noi, electrice sau plug‑in hybrid, cu tehnologii avansate, dar cu costuri de reparație foarte mari. Pentru asigurători, înseamnă că modelele de pricing trebuie să devină mai granulare, iar relația dintre vechimea mașinii, utilizare și frecvența daunelor trebuie recalibrată periodic pe baza datelor reale.[10][9]

Schimbările legislative în zona RCA

Piața RCA din România a trecut prin multiple reforme și ajustări legislative, iar în 2025 Guvernul a avansat un nou proiect de lege care introduce, între altele, posibilitatea suspendării poliței atunci când vehiculul este radiat temporar și imobilizat într‑un spațiu privat. În același timp, actul normativ prevede că verificarea existenței RCA va putea fi realizată automat prin sisteme electronice de control al traficului, fără oprirea fizică a vehiculului, integrând astfel camerele video și bazele de date într‑un sistem de control digital.[12]

Aceste evoluții, împreună cu extinderea RCA la vehicule de micromobilitate, arată o direcție clară: control mai automatizat, integrare a datelor de la infrastructura rutieră și reducerea dependenței de controale manuale de tip „oprește mașina în trafic și cere talonul”. Pe termen mediu, această infrastructură de control va fi baza pentru modele de asigurare din ce în ce mai data‑driven, inclusiv pentru identificarea rapidă a vehiculelor neasigurate și pentru sancționare automată.[4][12]

Digitalizare și noi jucători „digital‑first”

Intrarea pe piață a unor branduri precum Anytime aduce modele complet digitale: emiterea polițelor se face direct din aplicație sau website, fără intermediari, iar procesul de ofertare și subscriere este puternic automatizat. Acești jucători folosesc experiența acumulată în alte piețe europene (Grecia, Cipru) pentru a aduce în România produse simple, ușor de înțeles, cu interfețe moderne și cu accent pe rapiditatea emiterii și gestionării daunelor online.[11]

Tendința este consolidată de declarațiile unor lideri din piață, cum ar fi Groupama România, care subliniază rolul tot mai mare al digitalizării, al inteligenței artificiale și al inovației orientate spre prevenție în modelul de business al asigurătorilor. În noua paradigmă, asigurătorul nu mai este doar plătitor de daune, ci un partener de reziliență, care oferă instrumente de monitorizare, recomandări de siguranță și suport pentru managementul riscului în flote și la nivelul companiilor.[10]

Telematică, date și personalizarea tarifelor

De la RCA „flat” la RCA dinamic

Modelele tradiționale RCA din România sunt bazate în principal pe caracteristici statice: tipul vehiculului, capacitatea cilindrică, istoricul de daună și profilul simplificat al asiguratului (vârstă, localitate etc.). Evoluțiile din Europa și creșterea pieței de telematică indică o tranziție treptată către modele în care datele despre utilizarea reală a mașinii (kilometraj, ore de condus, tip de drum), stilul de condus (frânări bruște, accelerații puternice, viteze medii) și contextul de trafic vor fi integrate în calculul primei.[2][7][3]

Raportul global privind telematica în asigurări arată că produsele de tip pay‑as‑you‑drive și pay‑how‑you‑drive câștigă rapid cote de piață, susținute de adopția smartphone‑urilor și de dispozitivele plug‑and‑play, care reduc costurile de implementare pentru asigurători. Pentru România, introducerea unor astfel de produse ar permite, de exemplu, tarife mai mici pentru persoanele care conduc puțin sau doar în localități cu trafic redus, respectiv tarife suplimentare pentru șoferii care conduc noaptea frecvent sau pe drumuri extraurbane cu risc crescut.[8][6][7]

Avantaje și riscuri pentru consumatori

Din punctul de vedere al șoferilor, asigurările telematice pot oferi beneficii importante: prețuri mai corecte pentru cei cu comportament responsabil, programe de recompense pentru condus sigur și feedback în timp real pentru îmbunătățirea stilului de condus. În același timp, ele ridică întrebări serioase legate de confidențialitatea datelor, supraveghere și posibilitatea de discriminare algoritmică, dacă modelele de scoring nu sunt transparente și bine reglementate.[7][5]

În România, unde încrederea în instituții și în companiile de asigurări a fost afectată de episoade de faliment și de creșteri bruște de tarife, adoptarea telematicii va depinde de modul în care asigurătorii și autoritățile reușesc să comunice clar modul de colectare, utilizare și protejare a datelor de mobilitate. Un cadru solid de protecție a datelor, în linie cu GDPR, și mecanisme de audit independent al algoritmilor de scoring vor fi esențiale pentru acceptarea socială a acestor produse.[2][10][7]

Impactul asupra profitabilității și managementului riscului

Pentru asigurători, telematica nu este doar un instrument de pricing, ci și un mijloc de reducere a frecvenței și severității daunelor prin identificarea și corectarea comportamentului riscant. Datele în timp real permit intervenții preventive (de exemplu, mesaje de avertizare în caz de oboseală, condiții meteo periculoase sau zone cu accidentologie ridicată), ceea ce poate reduce costurile cu daunele pe termen lung.[6][3][5]

În plus, telematica ajută la combaterea fraudei, o problemă menționată ca factor de constrângere în rapoartele despre piața asigurărilor auto din România, prin corelarea datelor de accident cu trasee, viteze și alte elemente obiective. Pe termen mediu, implementarea pe scară largă a telematicii ar putea îmbunătăți rezultatul tehnic al liniilor auto și ar permite o structură de tarife mai sustenabilă, cu mai puține șocuri tarifare pentru consumatori.[13][14]

Vehicule electrice, hibride și impactul asupra CASCO și RCA

Creșterea segmentului de vehicule electrice și hibride

Piața auto europeană se îndreaptă clar către electrificare, iar România, deși pornește de la o bază mai mică, urmează aceeași tendință, stimulată de programe de tip Rabla Plus, extinderea infrastructurii de încărcare și prolificarea modelelor electrice și hibride accesibile. Vehiculele electrice și plug‑in hybrid au o arhitectură tehnologică diferită, cu componente scumpe (baterii, electronica de putere, sisteme avansate de asistență), ceea ce schimbă profilul de risc pentru asigurătorii CASCO.[9][6]

Costurile de reparație pentru vehiculele electrice pot fi semnificativ mai mari decât pentru cele termice, în special în caz de avarie la baterie sau la componentele de înaltă tensiune, ceea ce se reflectă în prime CASCO mai ridicate. De asemenea, gradul de specializare necesar pentru service‑urile autorizate și necesitatea respectării procedurilor stricte de siguranță cresc atât costurile de daună, cât și timpul de imobilizare a vehiculului.[6]

Recalibrarea produselor CASCO

Pe măsură ce ponderea vehiculelor electrice crește, asigurătorii români vor trebui să își recalibreze produsele CASCO: să introducă acoperiri specifice pentru riscuri legate de baterie, cabluri de încărcare, stații de încărcare de acasă sau din rețele publice și eventuale defecțiuni software. În paralel, vor apărea probabil produse CASCO dedicate flotelor electrice (ride‑hailing electric, car‑sharing electric, flote corporate), cu condiții de asigurare adaptate specificului acestor utilizări intensive.[5][10][6]

Pentru RCA, deși natura combustibilului nu schimbă direct logica acoperirii răspunderii civile, profilul utilizării (kilometraj anual, tip de trasee) și puterea mare disponibilă instant la unele modele electrice pot modifica frecvența și severitatea daunelor, ceea ce va fi integrat în timp în modelele de tarifare.[6]

Micromobilitate, biciclete și trotinete electrice

RCA pentru biciclete și trotinete electrice rapide

Din noiembrie 2025, România a introdus obligația de RCA pentru biciclete și trotinete electrice care depășesc 25 km/h și cântăresc peste 25 kg, aplicând amenzi pentru proprietarii care nu încheie astfel de polițe. Această extindere a sferei RCA este în linie cu tendințele europene privind includerea vehiculelor ușoare de mobilitate personală în regimul de răspundere civilă obligatorie.[4][6]

Pe termen scurt, impactul în volume de primă poate fi relativ modest comparativ cu segmentul auto clasic, dar pe termen lung, odată cu creșterea utilizării micromobilității în marile orașe, poate apărea un sub‑segment important de RCA pentru vehicule ușoare. Asigurătorii vor experimenta probabil produse simple, cu prime anuale reduse, subscriere complet digitală și distribuție prin aplicații de mobilitate sau prin comercianții de biciclete și trotinete.[11][4]

Impactul asupra siguranței rutiere și a orașelor

Integrarea micromobilității în sistemul de asigurări are și un rol de disciplinare a traficului: obligația de RCA aduce cu sine o minimă responsabilizare financiară și posibilitatea urmăririi daunelor produse terților. În combinație cu politici urbane de amenajare a pistelor de biciclete și de calmare a traficului, acest lucru poate contribui la reducerea conflictelor între șoferi, bicicliști și pietoni.[6]

Pe termen mai lung, datele colectate din daunele RCA pentru micromobilitate pot oferi autorităților informații utile despre zonele cu risc ridicat, tipurile de accidente frecvente și măsurile de infrastructură necesare, ceea ce poate duce la o mai bună integrare a tuturor formelor de mobilitate în oraș.[10][6]

Digitalizare end‑to‑end: de la emitere la daună

Emitere 100% online și distribuție multi‑canal

Jucătorii digital‑first, precum Anytime, adoptă un model în care tot procesul – de la ofertare și emitere până la reînnoire – se desfășoară online, fără documente tipărite și fără prezență fizică. Polița devine astfel un produs digital, integrabil cu portofele electronice, aplicații de banking sau platforme de mobilitate, ceea ce răspunde așteptărilor unei populații tot mai obișnuite cu servicii digitale.[11][10]

Distribuția multi‑canal va combina în continuare brokerii tradiționali, canalele directe online ale asigurătorilor și parteneriatele cu platforme terțe (dealeri auto, aplicații de mobilitate, bănci, fintech‑uri), ceea ce va schimba modul în care clienții descoperă și încheie polițele de asigurare auto. În acest context, vizibilitatea în motoarele de căutare și capacitatea de a oferi prețuri competitive în comparațiile online devin esențiale pentru câștigarea de cotă de piață.[14][11]

Inteligență artificială în underwriting și daune

Interviurile și rapoartele recente despre piața românească arată că asigurătorii integrează tot mai mult inteligența artificială în procesele de underwriting (evaluarea riscului și stabilirea primei) și în gestionarea daunelor. Modelele de machine learning permit identificarea mai rapidă a pattern‑urilor de risc, detectarea tentativelor de fraudă și automatizarea deciziilor pentru dosarele simple, reducând timpul de răspuns și costurile operaționale.[10]

În zona de daune, AI este folosită pentru estimarea costurilor de reparație pe baza fotografiilor (computer vision), pentru trierea dosarelor în funcție de complexitate și pentru comunicarea automatizată cu clienții, ceea ce scurtează semnificativ durata de soluționare a unui dosar simplu. Pe termen lung, aceste tehnologii pot îmbunătăți experiența clientului, dar ridică și întrebări legate de transparența deciziilor automate și de posibilitatea de contestare a acestora.[7][10]

Scenarii de evoluție 2026–2035 pentru asigurările auto din România

Scenariul de bază: maturizare graduală și digitalizare accelerată

În scenariul de bază, piața auto și de asigurări auto din România continuă să crească moderat până în 2030–2035, susținută de creșterea economică, urbanizare și extinderea parcului auto. Primele brute pe segmentul auto cresc cu 5–8% anual în termeni nominali, cu oscilații generate de ciclurile tarifare RCA și de eventuale șocuri de costuri (piese, manoperă, litigii).[14][9][2]

Digitalizarea devine norma: emiterea online, administrarea poliței prin aplicație, plata ratelor prin debitare automată și notificările de reînnoire sunt standard, iar telematica începe să câștige cotă de piață în special pe segmentele de flote și pe clienții tineri, deschiși la sharing de date. Legislația se adaptează gradual, clarificând statutul telematicii, reguli de protecție a datelor și responsabilitatea în contextul vehiculelor conectate.[5][7][6]

Scenariul optimist: salt tehnologic și integrarea mobilității

În scenariul optimist, România capitalizează pe adopția rapidă a tehnologiei digitale și pe investițiile în infrastructura rutieră și de date, astfel încât până în 2035 o parte importantă a polițelor auto (în special pentru flote și mobilitate partajată) devin usage‑based, cu tarife dinamice și pachete integrate mobilitate‑asigurare. Asigurătorii lucrează în parteneriat cu operatori de mobilitate, municipalități și furnizori de tehnologie pentru a oferi soluții integrate de management al riscului, de la telematică până la servicii de asistență rutieră inteligentă.[5][10][6]

În acest context, frecvența accidentelor scade datorită combinației dintre infrastructură mai bună, vehicule mai sigure și feedback în timp real către șoferi, iar costurile totale cu daunele se stabilizează sau chiar scad ca procent din primele brute, permițând o piață mai sustenabilă și mai previzibilă. Diferențele de preț între șoferii cu scor bun și cei cu scor slab de telematică devin foarte mari, ceea ce creează un impuls puternic pentru schimbarea comportamentului la volan.[8][3][7]

Scenariul de risc: șocuri tarifare și crize de încredere

În scenariul de risc, piața românească se confruntă cu episoade recurente de creșteri bruște de costuri (piese, manoperă, despăgubiri în instanță) și cu dificultăți ale unor jucători de a menține solvabilitatea, ceea ce duce la noi episoade de faliment sau retrageri de pe piață. În acest caz, RCA rămâne o zonă puternic tensionată, cu intervenții repetate ale autorităților, plafoane temporare de tarife și un climat de neîncredere din partea consumatorilor.[14][2]

Digitalizarea avansează mai lent, telematica rămâne un produs de nișă, iar o parte a consumatorilor evită partajarea datelor de mobilitate, preferând produse clasice chiar cu prețuri potențial mai mari. În acest scenariu, investițiile în tehnologie și în educație rutieră ar putea fi amânate, ceea ce ar menține frecvența și severitatea daunelor la niveluri ridicate și ar pune presiune permanentă pe tarife.[13][2][7]

Oportunități strategice pentru asigurători și brokeri

Dezvoltarea produselor usage‑based și a programelor de loialitate

Asigurătorii pot dezvolta produse RCA și CASCO bazate pe kilometraj, ore de condus și stil de conducere, începând cu segmentele unde beneficiile sunt cele mai clare: flote comerciale, ride‑hailing, car‑sharing și șoferi tineri. Programele de loialitate pot include reduceri dinamice de primă pentru șoferii cu scor bun pe termen lung, acces la servicii premium (asistență rutieră extinsă, mașină la schimb) și beneficii cross‑selling (reduceri la alte linii de asigurare).[7][5]

În plus, asigurătorii pot integra componente de gamificare – challenge‑uri de condus economic, clasamente între utilizatori, badge‑uri de siguranță – pentru a crește engagement‑ul și pentru a transforma telematica într‑o experiență pozitivă, nu doar într‑un instrument de monitorizare.[5]

Parteneriate cu ecosistemul auto și de mobilitate

Pe măsură ce piața auto se diversifică, parteneriatele cu dealeri auto, service‑uri, companii de leasing, operatori de mobilitate și fintech‑uri devin critice pentru distribuția de asigurări auto. De exemplu, polițele RCA și CASCO pot fi integrate direct în procesele de vânzare ale dealership‑urilor sau în aplicațiile de mobilitate, oferind clienților o experiență „one‑click” la achiziția sau închirierea unui vehicul.[9][14][11]

Asigurătorii pot colabora cu furnizori de telematică și de soluții de fleet management pentru a oferi pachete de servicii care includ atât protecție de asigurare, cât și instrumente de optimizare a rutelor, monitorizare a consumului de combustibil sau energie și raportare ESG pentru companii.[10][5]

Investiții în tehnologie și date

Nu în ultimul rând, investițiile în infrastructuri moderne de date (data lakes, platforme de analytics), în talent (data scientists, actuari specializați în modele telematice) și în securitatea cibernetică vor fi esențiale pentru asigurătorii care vor să rămână competitivi până în 2035. Capacitatea de a integra date din surse multiple – telematică, sisteme de control al traficului, baze de date publice, informații de la service‑uri – va face diferența între jucătorii care pot practica o tarifare fină, sustenabilă, și cei care rămân în logica vechilor modele statistice.[14][7][10]

În paralel, brokerii de asigurare pot pivota către rolul de consultanți de risc și integratori de soluții digitale, ajutând clienții (în special companiile) să adopte telematica, să își optimizeze portofoliile de asigurări și să negocieze condiții mai bune pe baza datelor reale de risc.[10]

Concluzii

Viitorul asigurărilor auto din România până în 2035 va fi definit de trei axe majore: digitalizare accelerată, personalizare bazată pe date și extinderea conceptului de „vehicul” care trebuie asigurat, incluzând micromobilitatea și, în timp, vehicule semi‑autonome. Piața pornește de la o poziție paradoxală – foarte dependentă de RCA și expusă la volatilitate, dar în același timp cu dinamici solide de creștere și cu un apetit crescut pentru soluții digitale.[4][11][2][7][6]

Asigurătorii și brokerii care vor reuși să îmbine tehnologia (telematică, AI, platforme digitale) cu un management prudent al riscului și cu o abordare transparentă a datelor personale vor avea cele mai mari șanse să câștige cotă de piață și să creeze relații de lungă durată cu clienții, atât persoane fizice, cât și companii. Pentru consumatori, viitorul înseamnă mai multe opțiuni, prețuri potențial mai corelate cu comportamentul la volan și o experiență mai simplă și mai rapidă, dar și necesitatea de a înțelege implicațiile partajării datelor și de a naviga o piață în permanentă schimbare.[7][5][10]